RSS

Arhivele lunare: noiembrie 2011

POPASURI EUROPENE ÎN DRUMUL NEGUSTORILOR LUI MIHAIL SADOVEANU

Am reuşit, cu oarecare întârziere (din motive obiective), să aducem un omagiu marelui Sadoveanu şi alături de tinerii de liceu. Luni, 21/11/2011, începând cu ora 14.00, elevii claselor, a XII-a D – Grup Şcolar Industrial „G-ral Magheru”(profesor coord. Sporea Agnes) şi a X-a D – Colegiul Tehnic Forestier (profesor coord. Mîrşanu Lidia) au făcut câteva „popasuri” europene în drumul Negustorului Lipscan, personajul principal al povestirii cu acelaşi nume din povestirea în ramă Hanu Ancuţei. „Periplul” nostru a început cu motivul călătorului, întâlnit încă din Iluminism (sec.al  XVIII-lea) şi regăsit atât la scriitorii străini, cât şi la cei români: Jonathan Swift – Călătoriile lui Gulliver,  Montesquieu – Scrisori persane, Vasile Alecsandri – Balta Albă,  Dinicu Golescu – Însemnare a călătoriei mele, Mihail Sadoveanu – Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă şi Negustor Lipscan etc. Referindu-ne la aceasta din urmă – a şaptea povestire din volumul Hanu Ancuţei, au fost relatate scenele în care personajul principal, Dămian Cristişor,  descriind ceea ce văzuse în călătoria sa la Lipsca, trezeşte reacţia ascultătorilor. Acesta „fusese la Liov, iar acum un an plecase la Lipsca…făcuse afaceri cu muscalii la Tighina, apoi trecuse graniţa la nemţi, ajunsese la Strasbourg, apoi la Paris„. Cei care îl ascultau au fost tentaţi să compare obiceiurile de acolo cu ceea ce se întâmplă aici, în Moldova, punând tot felul de întrebări ce sugerează curiozitatea: despre transporturi, construcţia caselor, drumuri, educaţie, justiţie, gastronomie, siguranţa locuitorilor, religie etc. Deşi nu-i displac tradiţiile moldoveneşti, Dămian Cristişor admite şi foloasele civilizaţiei, întâlnite în ţara nemţească: cartea, dreptatea, corectitudinea oamenilor, el fiind o personalitate aparte printre eroii sadovenieni, interpretată, cu talent, de elevii Colegiului Tehnic Forestier, alături de celelalte personaje: Ancuţa, Moş Leonte-zodierul, comisul Ioniţă de la Drăgăneşti, ciobanul Moţoc-cel mai înverşunat critic al lumii Occidentale. Concluzionând, putem spune că, motivul călătorului şi drumurile negustorilor, lungi şi pline de peripeţii, sunt deschizătoare de noi orizonturi, exerciţii de luare în posesie, prin povestire, a unor lumi imaginare. Negustorii, urmând traiectorii corespondente cu semne şi rânduieli astrale, ajung dincolo de hotare, aşa cum am putut vedea din cele prezentate aici.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe noiembrie 23, 2011 în Uncategorized

 

LUMEA FASCINANTĂ A BASMULUI

Vineri, 18/11/2011, începând cu ora 9.00, am participat la Şcoala Generală Nr.13, la o interesantă şi educativă oră de lectură, pregătită cu minuţiozitate de partenerii noştri: elevii clasei a II-a A, împreună cu doamna bibliotecară a şcolii şi cadrele lor didactice, învăţătorii: Paraschiv Ivona şi Onogea Ioan. Tema dezbătută a fost una dedicată, în întregime, literaturii noastre populare – parte a culturii româneşti ce defineşte spiritul acestui popor. Folosind unele metode didactice – explicaţia, observaţia, conversaţia şi povestirea, au fost definite speciile care aparţin literaturii populare: doina, balada, strigătura, proverbul, snoava, basmul etc., au fost explicate trăsăturile acestora şi exemplificate opere literare aparţinând fiecărui gen. „Basmul săptămânii”, ales pentru lectură şi aprofundare, a fost Prâslea cel voinic şi merele de aur. Acestuia  i-au fost identificate personajele (forţe ale binelui şi ale răului), situaţii, momente ale acţiunii, expresii de început şi sfârşit, caracteristice basmului, apoi i s-a analizat valoarea formativă de stimulare afectivă a copilului, care contribuie la formarea trăsăturilor de voinţă şi caracter. Basmul îi sugerează copilului o conduită orientată spre fapte bune, urmând ca ele să fie răsplătite. Fiecare participant: elev, cadru didactic şi bibliotecar, s-a implicat  în această oră, fie lecturând din textele conţinute în videoproiecţiile pregătite, fie completând fişele individuale de lectură, fie  analizând  răspunsurile la întrebările acestora.

Bibliotecară,

Doina Popescu

Această prezentare necesită JavaScript.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe noiembrie 22, 2011 în Uncategorized

 

ANTON PANN, PERSONALITATE A CULTURII VÂLCENE

Cele trei clase ale Şcolii cu clasele I-VIII „Anton Pann”, implicate în Proiectul  Anton Pann, personalitate a culturii vâlcene, proiect ce se desfăşoară pe parcursul anului şcolar 2011-2012, au avut, în zilele trecute, primele activităţi împreună cu partenerii de proiect. Miercuri, 9/11/2011, clasa a II-a E(învăţător coord. Bubu Cristiana), joi,10/11/2011, clasa a IV-a F(învăţător coord. Drăguşin Mihaela) şi marţi, 15/11/2011, clasa a II-a B(învăţător coord.Tudoran Ana Maria), au aflat detalii despre acest proiect: scop, obiective, resurse, echipa de proiect, grupul ţintă căruia i se adresează, planul operaţional de acţiune etc.  Pentru că nu  cunoşteau detalii despre viaţa şi activitatea lui Anton Pann, doamna bibliotecară, Doina Popescu le-a pregătit un filmuleţ din care micuţii – viitori „cercetători”, au aflat multe lucruri interesante  (restul, urmând să fie descoperite chiar de ei, pe parcursul derulării acestui proiect), despre personalitatea lui Anton Pann: data (incertă) şi locul naşterii, părinţii, situaţia din timpul războiului ruso-turc şi necesitatea refugierii familiei rămase, la Chişinău, „slujbele” prestate de Anton Pann, pe tot parcursul vieţii: corist, paracliser, tipograf, colportor, scriitor, profesor de „musichie”. Au fost reliefate, apoi, aspecte ale vieţii de familie şi a celei amoroase (cele trei căsătorii, despărţiri, copii, nepoţi, strănepoţi), dar şi strânsa lui legătură cu Râmnicul nostru (instituţii, festivaluri, cenacluri şi  o societate culturală, care îi poartă numele, apoi, muzica sa, pe versurile poeziei Un răsunet a lui Andrei Mureşanu, cântată ca  imn naţional,  pentru prima dată, în parcul Zăvoi).  Un moment aparte a fost dedicat operei sale, cuprinzând un  număr impresionant de titluri (peste 100) de literatură ecleziastică, versuri muziceşti la care adaugă şi câteva versuri „politiceşti”, poezii de lume, culegere de proverburi, fabule şi istorioare, o antologie a dragostei intitulată Spitalul amorului, culegere de poveşti şi anecdote  etc. La final, s-au stabilit sarcinile ce revin fiecărui participant la proiect, fie elev,  fie cadru didactic ori bibliotecar, modul de realizare a portofoliilor, a expoziţiilor şi alte detalii despre îndeplinirea cu succes a obiectivelor propuse.

Această prezentare necesită JavaScript.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe noiembrie 16, 2011 în Uncategorized

 

LUMEA POVESTIRILOR LUI MIHAIL SADOVEANU

„Călătoria” de  azi, 4.11.2011, în universul  Maestrului Sadoveanu – Ceahlăul literaturii române, aşa cum l-a numit Geo Bogza, a fost alături de elevii Grupului Şcolar Ferdinand I şi ai Şcolii cu clasele I-VIII nr. 13. Momentul omagial, pregătit de doamnele profesoare: Gherghinoiu Mihaela, Becheru Ramona şi doamnele bibliotecare: Roman Mariana şi Doina Popescu – reprezentanta filialei Ostroveni a Bibliotecii judeţene, a reliefat câteva aspecte importante ale personalităţii „marelui” scriitor. Elevii celor trei clase participante la acţiune: a V-a A, a VII-a A şi a VIII-a A, au vizionat un film şi o videoproiecţie, pregătite de doamnele implicate în organizarea acestei actiuni şi  dedicate vieţii şi operei lui Sadoveanu. Cu acest prilej, elevii au putut afla noutăţi în ceea ce priveşte vastitatea operei sadoveniene şi diversitatea temelor sale, remarcabile fiind, din cele peste 100 de volume: povestirile în care este evocată atmosfera târgurilor de provincie – Locul unde nu s-a întâmplat nimic, romanele – Creanga de aur, Fraţii Jderi, Baltagul, operele închinate naturii – Valea Frumoasei, Ţara de dincolo de negură şi lucrările memorialistice – Anii de ucenicie, Cele mai vechi amintiri. Au fost trecute în revistă unele dintre volumele studiate deja la şcoală, dar şi din cele ce vor  fi studiate în ciclurile următoare de învăţământ, oprindu-ne asupra romanului social – Baltagul , a povestirii în ramă – Hanu Ancuţei  şi a celei pentru copii – Domnul Trandafir. S-a insistat asupra definiţiei celor două genuri literare, apoi a descrierilor, atât a personajelor, cât şi a spaţiului de desfăşurare a acţiunii, punând întrebări elevilor şi răspunzând, alături de ei, prin completări, spre lămurirea unor neclarităţi. Evenimentul de astăzi se înscrie în lista celor cuprinse în agenda culturală a Parteneriatului educaţional „Cartea, leac pentru suflet„, care se derulează între cele două instituţii, în anul şcolar 2011-2012.

Această prezentare necesită JavaScript.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe noiembrie 4, 2011 în Uncategorized

 

LEGENDELE ŞI MITURILE GRECIEI ANTICE

        Am pătruns azi, începând cu ora 12.00, în lumea fascinantă a legendelor despre Zeii Olimpului, alături de elevii clasei a IV-a D a  Şcolii cu clasele I-VIII nr. 10. Aceştia, însoţiţi de doamna învăţătoare Aurora Gherghina, au oferit o plăcută surpriză, în ceea ce priveşte  acumularea cunoştinţelor despre cei 12 zei ai Olimpului, studiaţi la şcoală, în opera lui Alexandru Mitru – Legendele Olimpului. Întâlnirea a debutat cu urmărirea unei videoproiecţii despre tema amintită, realizată de doamna bibliotecară Mioara Deaconu, urmând completările doamnei învăţătoare şi comentariile doamnei bibliotecare Doina Popescu. Din cele relatate, am reţinut o seamă de aspecte legendare împletite cu elemente mitice: despre apariţia şi aventurile zeilor, în imaginaţia omului primitiv, lipsit de raţiune; cine au fost primii zei, Uranus şi Gheea, despre a căror origine nu se ştie decât că provin din haosul primordial, ierarhizarea zeilor, începând cu cel suprem – Zeus şi apoi specificate cele mai importante simboluri ale autorităţii acestora: la Zeus – vulturul, la Hermes – caducelul, întruchipat de doi şerpi încolăciţi în jurul toiagului, cu aripi, în partea superioară; la Poseidon – tridentul cu ajutorul căruia stârnea furtuni şi scotea la suprafaţă insule, crea izvoare şi râuri; la Artemis – arcul şi căprioara etc. Miturile au o certă valoare instructiv-educativă, ele lărgind orizontul de cunoştinţe al copiilor iar citirea sau recitirea lor oferind „modele” de urmat sau nu în viaţă, captând atenţia şi interesul şi stimulând gustul estetic, în formare, al tineretului. Finalul acţiunii de astăzi a fost un concurs, având  întrebări atât din videoproiecţia urmărită, cât şi din ceea ce au învăţat la şcoală, răspunsurile copiilor fiind peste aşteptările noastre. Felicitări!!! Doamnei învăţătoare pentru curajul de a fi ales, spre studiu, din lecturile suplimentare, tocmai  legendele lui Alexandru Mitru, şi, în aceeaşi măsură, elevilor, pentru că au parcurs aceste lecturi, destul de „greoaie” pentru nivelul şi capacitatea lor de înţelegere, dar care le-a stimulat imaginaţia şi le-a stins „setea” de ceva misterios, atât de caracteristică vârstei infantile.

Această prezentare necesită JavaScript.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe noiembrie 1, 2011 în Uncategorized