RSS

S-A DUS UN PRIETEN

20 Feb

Am aflat cu stupoare vestea morţii unui OM, prieten al cărţii şi al bibliotecii. Sensibil, cald, timid uneori, cu o inteligenţă sclipitoare, plin de talent în ale scrisului şi nu numai, sunt câteva dintre calităţile care au făcut ca Ion Constantin Cotulbea să fie chemat „acolo”. Cuvintele ar fi de prisos în aceste momente, dar versurile unei poezii – Itinerar trist,  pe care apucase să mi-o recite (din multele  sale creaţii), sunt mai mult decât grăitoare:

sosim lipiţi în primăvară/de colţul ierbii prin cel verde tânăr,/iar toamna-n lan începe să ne doară/când spicul, paiul nu mai ies la număr;/mâncăm şi fructul din vecin ogor,/deşi rodirea lui este săracă,/nici disperările nu ne mai dor,/nici râsul de copil nu ne împacă;/nu ne priveşte visul celuilalt,/nu ne mai ţesem pânza de paing,/nu ne trimitem gândul spre înalt/şi îi uităm pe cei care se sting…

Dumnezeu să-l odihnească!

DSCN2806581353_136625386493240_818944764_n

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Februarie 20, 2013 în Uncategorized

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: